25 iunie 2005

Cearta cu pmb

Tintarii au reaparut. Mai exista programul contra tintarilor? Daca da, ar trebui sa ne anuntati cind se imprastie substantele respective. Stiu o persoana care era sa moara din cauza ca avea geamul deschis in noaptea cind s-au imprastiat substantele, si avea astm sau asa ceva.

Bugetul primariei ar trebui afisat pe site. E cea mai importanta informatie privind activitatea primariei. Sau poate tocmai de aia.

Imi este neclara politica primariei in privinta transportului in comun:

* sau nu permiteti transport in comun oferit de firme particulare, pt. ca va plac monopolurile de stat bine subventionate, transportul infect si aglomeratia infernala (cine are ceva cu roti si motor, il prefera transportului public => aglomeratie si poluare). Atunci, de ce exista Maxi Taxi?

* sau permiteti transportul in comun oferit de firme particulare, dar sa fie una singura (de ex., Maxi Taxi), aleasa de Dv. intr-un fel.

13 iunie 2005

Realitatea TV

FAPT: La sfirsitul anului 2004 leul s-a apreciat pe neasteptate, in scurt timp si semnificativ dupa 15 ani de scadere continua, intrerupta de unele cresteri neimportante. BNR a anuntat ulterior ca aceasta se datoreaza interventiei sale pe piata (BNR a vindut dolari/euro din rezerva sa si a cumparat lei, in cantitate relativ mare si intr-o perioada scurta).

CORUPTIE: Exista cel putin o persoana care stia din vreme de aceasta schimbare a cursului de schimb leu/dolar (euro), si anume persoana care a luat decizia interventiei pe piata valutara a BNR. Aceasta persoana putea sa imprumute o suma mare de bani in dolari sau euro si sa foloseasca aceasta suma ca sa cumpere lei inainte de aprecierea leului. Dupa aprecierea leului, aceasta persoana putea schimba leii inapoi si sa isi plateasca datoria, raminind cu un profit substantial. Acest profit este, practic, dar nu stiu daca si juridic, furat din rezerva de valuta a BNR, deci de la cetatenii romani. EXEMPLU: P = functionarul de stat care ia decizia interventiei BNR pe piata valutara. Cursul de schimb leu/dolar = 3/1 (lei noi, pentru simplificare). P se imprumuta cu $10.000.000. P cumpara cu acestia 30.000.000 lei (lei noi). Dupa citeva zile, cursul leu/dolar = 2/1. P cumpara $15.000.000. $10.000.000 ii primea de la piata, dar $5.000.000 sint cadou de la BNR. Returneaza $10.000.000. Ramine cu $5.000.000, care inainte erau la BNR. Fiind functionar important in domeniul bancar, P stie cum sa se imprumute cu sume mari pe citeva zile (de fapt, creditorul risca putin, deoarece banii pot fi depusi intr-un cont din care P sa nu-i poata scoate fara aprobarea creditorului, mai mult, P poate garanta creditul cu o suma relativ mica de bani care ar acoperi o posibila pierdere in cazul devalorizarii leului). De asemenea, P stie citi lei poate cumpara in prima zi fara sa influenteze prea mult piata valutara din Romania.

EFECTELE asupra economiei sint negative: toate contractele care depind direct sau indirect de cursul de schimb leu/dolar (euro) sint contestate de una dintre parti. Agentii economici (indivizi si firme) nu isi pot planifica activitatea. Incepe o lupta intre BNR si agentii economici din Romania. Sa zicem ca agentii economici isi tin economiile in euro. BNR intareste leul si agentii economici pierd cind sint nevoiti sa cumpere lei ca sa isi faca platile. Daca agentii economici economisesc in lei, BNR poate ieftini leul (inflatie). Banii pierduti de agentii economici se regasesc in buzunarele celor care stiau din timp cum va varia cursul leu/dolar (euro). Economia romaneasca, adica rezidentii romani, pierd mult mai multi bani decit cistiga P, deoarece economia devine INEFICIENTA. Multi bani, adica munca, se pierd.

DEMOCRATIILE AVANSATE: Piata valutara a fost lasata, la un moment dat, libera. Cursul fluctua relativ rapid in jurul unei valori medii. Valoarea medie varia lent in timp. Fluctuatia rapida in jurul valorii medii stinjenea agentii economici (indivizi si firme). A fost luata hotarirea ca banca centrala sa cumpere si sa vinda valuta a.i. sa fixeze cursul de schimb la valoarea sa medie. Valoarea medie e fixata de piata. Rezervele de valuta ale bancii centrale variaza si ele in jurul unei valori medii, in timp ce banca centrala le foloseste pt. stabilizarea cursului.

SCUMPIREA ENERGIEI

In mod normal, energia se tranzactioneaza pe piata libera, la un pret mondial. Preturile locale pot varia in functie de costul transportului si de alti factori.

In Romania, insa, energia este subventionata de stat. Consumatorul cumpara energia la un pret mai mic decit cel impus de piata libera. De aceea, consumatorul din Romania cumpara mult mai multa energie decit ar fi cumparat la pretul adevarat. La sfirsitul lunii, insa, consumatorul din Romania este obligat sa plateasca taxe f. mari, din care este subventionata energia pe care a consumat-o in exces in timpul lunii respective.

Mai mult, unele subventii se pierd pe drum.

Si mai mult, nimeni nu face economie, deoarece fiecare vede energia ieftina, si, oricum, nimeni nu scapa de plata taxelor pentru subventionarea energiei consumate de toti ceilalti.

Inca si mai mult, producatorii nu vor scadea costurile de productie. Daca acestea sint mari, producatorii pot cere subventii si mai mari. Statul va creste taxele.

Cautarea unor surse alternative de energie mai ieftina (dar nesubventionata) sau a oricaror alte mijloace de economisire (nesubventionate) devine dificila d.p.d.v. economic.

Politic, oamenii sint dependenti de stat. In timp ce ei platesc taxe imense pt. subventii, sint nevoiti sa cerseasca preturi cit mai mici pentru energie. Vor cumpara multa energie, scumpa, si nu vor avea bani pt. alte investitii: mincare buna, carti, s.a. Nu vor invata sa faca decizii economice. Vor fi cersetori.

Asadar, energia NU se scumpeste in Romania mai mult decit in alta parte. Subventiile scad, iar pretul vazut de consumator creste, si asta e f. bine. Oamenii vor mai cumpara si altceva in afara de "intretinere". Vor putea cumpara energia cea mai ieftina, nesubventionata. Vor putea economisi folosind surse alternative de energie. Vinzatorii de energie vor incerca sa scada preturile pt. cistigarea pietii.

Mai exista un aspect al "scumpirii" energiei in Romania. Subventiile sint platite de cei care au, totusi, niste bani. Energia subventionata este consumata, pe linga cei cu bani, care au patru case de incalzit, si de pensionarii care stau in bucatarie ca sa se incalzeasca. De aceea, o parte din subventie reprezinta, de fapt, un transfer de la bogati la saraci. Acest transfer ar trebui insa facut in bani. Banii strinsi din taxe ar trebui dati saracilor. Saracii adevarati nu au un apartament in care sa se incalzeasca. Banii din subventii ar putea fi impartiti tuturor cetatenilor, ca sa nu mai fie loc de coruptie in distribuirea banilor. Aceasta impartire ar echivala cu un transfer de bani de la bogati la saraci (taxele fiind proportionale cu venitul, iar transferul fiind egal pentru toti).

Daca insa romanii nu vor sa ii ajute pe saraci, atunci ar trebui scazute taxele.

Daca nici asta nu se intimpla, ar fi frumos sa aflam cum sint folositi banii care erau folositi la plata subventiilor.

Catavencu

Cred ca este foarte important sa incepeti o campanie de informare/educare economica si institutionala-politica, adresata societatii civile in formare, adica celor care ar fi trebuit sa stie, macar ei, dar nu stiu nici ei.

As propune idei importante teoretice si exemple practice din viata de zi cu zi.

Exemplu de idei teoretice importante gresite: Statul trebuie sa dea mai multi bani institutiilor publice pt. ca acestea sa poata functiona in serviciul cetateanului. Fals, deoarece aceste institutii vor servi numai pe cei care le dau bani, adica pe guvernanti, si apropiatii lor. Banii trebuie dati indivizilor, care apoi trebuie sa poata cumpara serviciile respective pe piata libera. Pretul trebuie fixat pt. impiedicarea speculei. Fals: Specula apare pt. ca exista o oportunitate economica. Pretul trebuie lasat liber pt. ca sa scada in timp ce calitatea produselor creste. Studiu al structurilor de interese care mentin aceste strategii economice in Romania. Rezulta strategiile politice, bineinteles - voi nu v-ati atins de acest subiect. (pt. explicatii suplimentare si exemple, scrieti-mi; e greu sa concentrezi citeva cursuri intr-o fraza. )

Exemplu de idei practice gresite: In ziarele de azi, se anunta deduceri de taxe pt. indivizii care au in intretinere un nr. de persoane. Gresit: daca persoana care are venit nu transfera banii catre cei in intretinere? daca nici o persoana din familie nu are venit? Banii trebuie dati indivizilor care au nevoie de ei, ca un transfer direct de la stat, iar cei care au venit trebuie impozitati proportional. Nevasta/copilul unui alcoolic trebuie sa mearga in justitie ca sa explice ca nu primeste banii din deducerea sotului, care-i bea linistit?

Tineri utc-isti. Multi tineri au multe idei comuniste. Astfel, ieri seara, la City FM, Bucuresti, in cadrul discutiei despre marirea lefii demnitarilor, "moderatorul" a spus ca Basescu nu avea nevoie de un salariu mare, pt. ca are deja bani. Fals: daca nu-l platesti, nu-si va face treaba. Pe banii lui, s-ar simti mai bine in Hawaii, decit sa se lege la cap pt. Romania. Nu are destui bani pt. Hawaii? Ii poate fura. Basescu trebuie platit de noi, nu de mafie!

In Catavencu, de asemenea, am gasit o asemenea prostie de proportii. Am amendat-o, dar n-am primit nici un raspuns. (prin e-mail, ar fi fost usor)

Sint tone de idei comuniste pe care le aud in fiecare zi, mai ales de la tineri intelectuali care ar fi trebuit sa sustina politicile economice corecte si care au votat pe Basescu. Asta e problema, cei care ar fi trebuit sa inteleaga ceva, nu inteleg. N-o sa reusim in felul asta. Un tehnocrat Superman intr-un birou n-o sa faca el tot ce trebuie singur impotriva securitatii. Un sistem mai bun este mai eficient, si cere oameni mai bine pregatiti pt. ca sa functioneze. Daca oamenii nu inteleg capitalismul, el nu o sa functioneze. Va dau tone de idei in fiecare zi. Gratis.

CV-ul Academiei Catavencu e pistruiat: - nu aveti e-mail pe pagina de Internet; la redactie raspunde greu o secretara care nu stie nimic; voi cu cine discutati, de fapt? - sediul e pe Elisabeta: scump, fara locuri de parcare, dar spune ceva. Sper ca spune ca aveti profit destul de mare. - atac rasist impotriva lui Lis, pe mai multe numere; - campanie sustinuta impotriva interventiei americane in Kosovo - de pe pozitie ruseasca, nu critica obiectiva; am scris la redactie; mi-a raspuns ... cineva; in primul e-mail a crezut ca sint cu "ei", desi era f. clar ce spuneam - nu citise atent, nu era obisnuit; dupa mai multe scrisori mi-a spus ca sintem schizofrenici, adica traim in lumi diferite. Probabil: eu cu drepturile omului, el cu gasca;

In sfirsit, sa vedem ce iese. Pe astia ii avem, cu astia defilam. Si romanii pot capitalism.

P.S. Daca aveti bani, poate platiti o secretara.

revista 22

De ce nu constitutiei europene
(cu referire la revista 22, #796, anul XVI, 7 - 13 iunie 2005, p.7, articolul "Olanda este contra" de Sorin Alexandrescu)

Eu cred ca orice reforma se face cu o margine destul de mica. (Greu de crezut ca se trezesc toti dimineata lamuriti si cu alte opinii decit aveau seara.)

Rezulta ca au votat NU nationalistii (motivati corect, pt. ca fiind mai putin calificati au de pierdut, cei ce cistiga nevrind sa imparta cistigul, chiar daca e loc de cistig pt. toti) si o parte a reformistilor, nemultumiti de reforma. Nemultumirea vine tocmai din faptul ca nu pot controla reforma decit in acest mod grosier: sau o opresc complet, sau ii dau drumul cum vor administratorii de la virf. Cum vor administratorii de la virf? Ei vor sa se imbogateasca saracind restul, si asta e f. rau.

Dupa '89, economiile tarilor europene aveau nevoie de o restructurare importanta. Economia SUA a realizat acest lucru prin mijloace specifice pietei libere, rezultind un cistig imens. Europa este prea intepenita pentru asa ceva: f. greu inchizi afaceri nerentabile, si mai greu deschizi altele rentabile. Rezulta o recesiune. Un pansament pt. acesta recesiune ar fi fost o oarecare inflatie prin chetuieli bugetare in sectoare atent alese. Ce fac europenii de la virf? Dubleaza valoarea euro fata de dolar, cistigind prin speculatii financiare (pt. ca stiau ca se va dubla), cistigind influenta pe piata valutara internationala si, probabil, cistigind influenta politica (pt. ca armata n-au, sa traga un razboi). Rezultatul? Lipsa de bani la buget, taie din asistenta sociala, pierd referendumurile din Franta si Olanda, obtin o majoritate solida, de 70%, in Italia, pt. intoarcerea la lira, pierd din valoarea euro, si Dl. Sorin Alexandrescu scrie un articol. Acesta identifica corect motivele votului negativ si ii concediaza pe cei ce au votat astfel ca adepti ai unui "anume populism de joasa speta". Dinsul se si distreaza cu incompatibilitatea motivelor diferitelor grupuri de votanti.

De ce?

Motivatiile pot fi politice (afinitati europene), economice (22 e subventionat?) si de caracter (seful are intotdeauna dreptate). Sau poate asa gindeste Dinsul. Bine ca nu stiu.